December 14th, 2011 | Posted by admin
Anca, castigatoarea concursului din luna octombrie, ne-a trimis vesti despre cum a fost sa studieze la scoala Eurocentres din Londra.
Cititi mai jos despre micile vietati de langa scoala, Speaker’s corner si ce mai e de vizitat prin Londra.
Am intentionat toate zilele astea sa scriu un mail, dar adevarul e ca am fost incontinuu pe drumuri. Sambata am ajuns (dupa mari aventuri cu transportul – avionul de la Iasi a plecat mai tarziu cu 1 ora din cauza cetii) in Lewisham, cam la jumatate de ora-40 de minute de Londra, si am cunoscut-o in sfarsit pe dra Janice, o reflexoterapeuta de 50 de ani, blonda si plina de viata a carei casa e toata in alb si roz : )) Gazda e foarte ok si conditiile sunt bune, doar ca drumul pana la statia de autobuz e destul de anevoios iar intoarcerea si mai si (casa asta e pe varful unui deal), iar din cauza asta am si evitat sa ies seara sau sa mai fac vreun drum suplimentar pana acasa in cazul in care planuiam sa merg in Londra.
Scoala arata bine iar in prima zi am vazut o veverita gri pe treptele scolii. Acum se ascunde din cauza unul motan alb cu portocaliu pe nume Coco. Angajatii Eurocentres sunt mai mult decat amabili si saritori. Fiecare e dornic sa afle de unde esti si intreaba daca ai nevoie de ajutor. Eu am fost distribuita intr-o clasa de avansati, dar asta din lipsa unei clase de “mastery” in perioada aceasta a anului, asa ca nivelul de cunostinte al colegilor e mai mic. Cu toate astea, profesorii ne dau exercitii de CAE, aduc ziare pe care sa le citim sau fac tot felul de activitati prin care sa ne testam vocabularul si abilitatile de comunicare. Fiindca toti sunt corectori la testele Ielts, am incredere sa-i intreb cum se interpreteaza anumite situatii sau sa le dau texte scrise pentru a fi notate. Mai mult decat atat, coordonatoarea grupei noastre, Marilyn Griffin (cred), e “blue badge tour guide” asa ca 1 zi pe saptamana inlocuieste orele de curs cu o vizita in Londra, in locuri mai putin turistice, dar la fel de incarcate de istorie.
Scoala e deocamdata populata de o gramada de brazilieni, mai putini turci, japonezi si coreeni si cateva persoane din Chile, Venezuela, Rusia si Elvetia. Probabil mai sunt si alte nationalitati, dar nu le-am identificat inca. Eu sunt prima persoana de origine romana de la Lee Green.
Londra, ca oras, e fascinant, si ma uimeste cat de multe activitati culturale stau la dispozitie celor cu suficient timp pentru vizite. Am reusit sa vad centrul, sa merg la Galeria Nationala, Muzeul Victoria&Albert, la cel de Stiinte ale Naturii, diferite monumente si mi-am petrecut vreo ora jumate in Speaker’s Corner si sper sa-mi iasa un reportaj cu cei de acolo (am gasit un tip care de 15 ani vine cu aceeasi pancarda dupa gat: “It’s going to get worse”, si o negresa care face petitie pentru ziua nationala a blonzilor, ca specie pe cale de disparitie!). A, si am fost la muzicalul Les Miserables, cu reducere de 40 de lire din pretul obisnuit (biletul luat prin scoala – au reduceri la mai multe activitati).
Joi vom avea in locul saptamanalei pub night o petrecere de adio fiindca mai multi studenti pleaca acasa. Majoritatea au facut o escala la Eurocentres pe drumul dintre facultate si slujba, deci e timpul sa intre in paine. Iar sambata imi iau catrafusele si plec si eu, desi nu m-ar supara sa mai stau vreo 4 luni pe aici, cat sa acopar toate muzeele din Londra : ) Daca ar fi putin mai calda vremea, ar fi tare bine. In lipsa, mai stau pe la scoala si ma uit peste cartile din the Resource Room, mini-biblioteca lor.